miercuri, 10 aprilie 2013
COMUNICAT, ÎN LEGITIMĂ APĂRARE
Dragi camarazi,
Subiectul
„apărării drepturilor militarilor în rezervă şi refacerea dreptăţii” a
constituit port-drapelul campaniei electorale a USL. Prin tot ceea ce am scris nu am optat pentru susţinerea şi apărarea
unor drepturi absolute şi permanente. Am susţinut menţinerea unor drepturi
fundamentale ale pensionarilor militari în contextul în care, ceilalţi
pensionari nu au fost sancţionaţi. Prin abuzurile nepermise ale guvernării
portocalii şi ale clasei politice au fost adoptate legi care au limitat drastic
exerciţiul acestor drepturi pentru 30.000 de pensionari militari. Totodată, în
mod discriminatoriu, s-au luat măsurile corespunzătoare de creştere a pensiilor celorlalţi camarazi „aceştia
fiind mai compatibili” cu cerinţele impuse de moralitate, ordine publică,
bunăstare generală, economiile la buget, cerinţele europene şi ale FMI
(principiul contributivităţii fiind subiectiv). Sancţionarea nedreaptă celor
30.000 de pensionari militari, prin schimbarea legii iniţiale, nu a devenit, în
timp, nici sub guvernarea USL, o problemă de interes naţional şi nici special. Recunoscută public şi asumată în campania
electorală din decembrie 2012, această problemă este plasată sub impactul „solidarităţii
naţionale” ca şi cum am fi „victimele unei catastrofe naturale”.
Instituţiile democratice ar trebui să fie guvernate de legi, etică şi bun simţ. Criteriile
principiale ale vieţii publice au fost încălcate de USL. Cinismul, interesul
îngust şi laşitatea USL ne-au ocupat tendenţios şi chinuitor , în continuare,
viaţa. Asistăm la tot felul de combinaţii
realizate sistemic între corupţi şi coruptibili, unele instituţii sunt
alterate şi nefuncţionale moral (a se vedea răspunsul oportun la contestaţiile
noastre), sunt promovate persoane predispuse la compromisuri, situaţiile
viciate de politic ne distrug treptat verticalitatea socială şi individuală, ne
trăim zilele într-o atmosferă de insistenţe, ispite şi tentaţii, promisiuni
mincinoase şi tertipuri. Peste tot întâlnim oameni cu patimi şi rezistenţă mică
.Prin tot ce am scris, am încercat să
evidenţiez că pensionarii militari încă pot construi o oază de verticalitate
într-o lume îngenunchiată . Această construcţie nu poate fi realizată
în afara unor cuvinte, atitudini şi fapte pe măsură. De multe ori, spunând
adevărul pe jumătate, suntem părtaşi la construcţia unei existenţe false,
mincinoase. Stăm în faţa televizoarelor şi asistăm neputincioşi la „spectacolul
fascinant” al aleşilor care, prin interpretări subiective, adăugiri mincinoase şi răstălmăciri tendenţioase ne aburesc
speranţele şi visele. Fără nicio
reacţie la abuzul săvârşit împotriva noastră vom rămâne obiectul de studiu al
manipulărilor perfide şi al amânărilor stupide. În acest context, deloc
favorabil pentru noi, continuă să sosească decizii batjocoritoare cu drepturile
financiare diminuate succesiv în faţa cărora, în absenţa răspunsului la
contestaţii, noi toţi rămânem expuşi riscurilor.
Din
aceste considerente mi-am exprimat săptămânal, pe blogul scmd Braşov, opinia cu
privire la şansa de reuşită şi stopare a abuzului. Am încercat să construiesc un sistem de autoapărare al camarazilor
pensionari alcătuit din concepţii,
strategii şi fapte (acţiuni). Simultan cu aceste preocupări am acţionat
concret, atât pe plan naţional cât şi local pentru sensibilizarea instituţiilor
abilitate în corectarea abuzului. Unul
din instrumentele democratice ale sistemului de autoapărare legitimă este
manifestaţia din 19.04.2013 din Bucureşti. Organizată de SCMD, şi
beneficiind de sprijinul nostru, aceasta poate încheia calvarul camarazilor
sancţionaţi abuziv.
Aceast apel al subsemnatului către dumneavoastră, în
măsura în care este recepţionat şi sprijinit, poate conduce la stoparea abuzului,
extragerea nostră din umilinţa cu care ne tratează instanţele, curăţirea
drumului înfundat al dreptăţii.
În timp
ce se pun la cale tot felul de combinaţii predispuse spre corupţie primim, în
continuare, decizii, succesiv diminuate în cuantum, ce ne expun inutil şi umilitor prin tribunale. Deoarece actuala putere ne plasează, în mod chinuitor, pe „drumurile
înfundate ale dreptăţii”vom participa la manifestaţia din capitală, pe
19.04.2013 cu 50 de colonei în rezervă.
Dragi camarazi,
Am
constatat că pe unele bloguri ale filialelor SCMD (46) nu sunt încă exprimate
opiniile în legătură cu acţiunile SCMD din 19.04.2013. Pasivitatea noastră
extrem de periculoasă poate aduce în faza terminală strategia politică de
instaurare a minciunii. Adoptând poziţii defensive, o tolerăm, o acceptăm, o
susţinem. Prin frică, prin tăcere, din laşitate, slăbiciune sufletească, lipsă
de curaj, vom fi basculaţi cu principii cu tot, în marea mută , cea mai
coruptibilă existenţă umană.
Acest
material l-am trimis tuturor preşedinţilor de filiale care nu şi- au exprimat, până ala această dată, un
punct de vedere asupra participării la manifestaţia SCMD, din 19.04.2013. Este
un gest de prietenie şi respect faţă de toţi cei umiliţi şi de chemare la
unitate şi refacerea „dispozitivului de apărare democratică şi legitimă” a SCMD. Aştept,
cu prietenie, opiniile dumneavoastră , exprimate, în mod oficial, pe blogurile
filialelor.
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl.mr.(r)prof.univ.dr. Petrişor Mandu
luni, 8 aprilie 2013
MANIFESTARI ALE SCMD, IN CENTRUL CAPITALEI,
IN ZILELE DE 19, 20 si 21 aprilie a.c.
In atentia tuturor rezervistilor si cadrelor militare in retragere, membri sau nu ai SCMD
Intrunit statutar in ziua de 03.04.2013,
Analizand stadiul indeplinirii masurilor reparatorii solicitate de SCMD prin Memoriul catre copresedintii USL, masuri asumate de reprezentantii Guvernului si ai conducerii USL fata de SCMD la 2 respectiv 4 martie a.c.,
Comitetul Director al SCMD a decis organizarea urmatoarelor actiuni publice:
"Conferinta de presa - manifestatie, in zona Piata Universitatii, in data de 19.04.2013, cu participarea membrilor SCMD si a altor cadre militare in rezerva si in retragere, din Bucuresti si din tara si pichetare, in perioada 20-30.04.2013, in aceeasi locatie."
Scopurile acestor actiuni sunt:
informarea mass media cu privire la legitimitatea solicitarilor cuprinse in Memoriul SCMD (vedeti Anexa) si dorinta ca Guvernul sa restabileasca legalitatea si sa inlature discriminarea in modul de tratare a tuturor categoriilor de militari in rezerva si in retragere;
- sprijinirea actiunii acelor membri ai Guvernului si Parlamentului care s-au angajat in rezolvarea legala si in regim de urgenta a solicitarilor noastre.
La actiunea din 19 aprilie a.c. sunt invitati sa participe reprezentanti ai tuturor filialelor SCMD din tara (exceptand filialele din Republica Moldova) si, de asemenea, reprezentanti ai tuturor asociatiilor rezervistilor, militarilor in retragere si veteranilor de razboi, proveniti din structurile intregului Sistem National de Aparare.
Pana in data de 15 aprilie a.c., presedintii filialelor vor comunica presedintilor teritoriali si Secretariatului General al SCMD numarul de participanti.
Locatia exacta si orele de desfasurare vor fi comunicate dupa negocierile cu Primaria Municipiului Bucuresti.
La actiunile din perioada 20-30.04.2013 sunt invitate sa participe, cu tot efectivul disponibil, filialele din Bucuresti si Ilfov, alte categorii de rezervisti si militari in retragere, urmand ca, daca exista doritori in judetele limitrofe, acestia sa anunte participarea odata cu informatiile furnizate pentru data de 19 aprilie a.c.
BIROUL OPERATIV
Va rugam sa aveti in vedere ca promisiunile, angajamentele luate de actuala putere, in cursul negocierilor purtate cu SCMD, s-au dovedit a fi DOAR ABURELI.
Este clar ca etapa negocierilor s-a incheiat si ca singura modalitate de actiune ramane PROTESTUL prin toate formele lui de manifestare.
In acest scop va adresez rugamintea de a participa la mitingul din 19 aprilie in numar cat mai mare.
Acum este momentul sa aratam ca suntem o forta. Doar de noi mai depinde daca vom reusi sau nu.
Pentru inscriere si pentru detalii privind deplasarea, va rog sa luati legatura cu presedintele filialei.
Ionel Ujica
vineri, 1 martie 2013
joi, 25 octombrie 2012
La multi ani Armatei Române!
UN ARTICOL PRELUAT DIN COTIDIANUL ONLINE ”ZIUA VECHE.RO”
Armata Română – mândrie naţională şi umilinţă totală
Scris de : Teodor Seran
2012-10-25 08:07
Televiziunile comerciale din România anunţă în forţă de câteva zile că vom
sărbători joi, pe 25 Octombrie 2012, ziua în care Armata Română a eliberat
ultimul „bulgăre” de pământ, redându-ne integritatea teritorială şi
suveranitatea naţională. În peisajul mediatic, ştirea este total idioată şi
obtuză, încercarea de a evita cu orice preţ cuvântul „brazdă” folosit pentru
aceeaşi ştire de către presa comunistă, conducând la o sintagmă dezastruoasă
din punct de vedere mediatic. Este de la sine înţeles că ostaşii români nu au
stat să elibereze rând pe rând, bulgării de pe fâşia arată de frontieră. în
acest sens sintagma presei comuniste „ultima brazdă”, fiind mult mai reuşită,
decât tâmpenia cu „bulgărele de pământ”.
În
realitate, nu vom sărbători pe 25 Octombrie 2012, denumirea de „Minister al
Apărării Naţionale” a fost luată abia în anul 1932, fiind schimbată
denumirea Ministerului de Război înfiinţat în 1862, de către domnitorul
Alexandru Ioan Cuza, prin contopirea Ministerelor de Război de la Iaşi
şi Bucureşti. În consecinţă, Ministerul Apărării Naţionale funcţionează
cu actuala denumire, doar de 80 de ani şi nicidecum de 150 de ani, aşa cum
trâmbiţează unele televiziuni, neobişnuite să respecte adevărul istoric şi să
respecte publicul printr-o prestaţie profesională corectă. Domnia lui Alexandru
Ioan Cuza a reprezentat într-adevăr, o perioadă în care organizarea Armatei
Naţionale Moderne a fost făcută cu responsabilitate şi profesionalism.
Domnitorul Cuza a asigurat un cadru juridic amplu modernizării armatei:
la 27 noiembrie 1864 a fost adoptată Legea de organizare a puterii armate,
care consacra principiul naţiunii înarmate; la 5 decembrie 1864 s-a adoptat
Legea de recrutare, care fixa durata serviciului militar şi lărgea raza
de recrutare; alte legi au vizat îmbunătăţirea statutului cadrelor militare (Legea
ierarhiei militare, Legea de înaintare – 1862, Legea asupra poziţiei
ofiţerilor – 1864, Regulamentul soldelor –1863 şi al pensiilor – 1865. În 1860
a fost adoptată „Legea pentru instrucţiunea, exerciţiul şi disciplina
Armatei Principatelor Unite ale României”. Încă din 1860, au luat fiinţă
două regimente de infanterie cu câte două batalioane, un batalion de vânători,
două escadroane de cavalerie, care se adăugau celor două existente şi primul
regiment de geniu din armata română. Cele patru baterii de artilerie existente
au fost întrunite într-un regiment de artilerie, luându-se totodată măsuri
pentru dotarea flotilei „cu navele trebuincioase”. Prima navă fluvială
militară, cu numele de „România” a fost lansată la apă în 1860, la Giurgiu. În
anul 1865, armata permanentă avea un efectiv de 19 365 de oameni, iar
trupele teritoriale, un efectiv de 24 548, în special prin înfiinţarea de noi
unităţi şi subunităţi de diferite arme. Pentru întărirea Armatei a fost
înlocuit vechiului sistem de recrutare, stabilit prin „Regulamentul organic” şi
adoptarea în 1864, a noii legi pentru recrutarea armatei, prin care
serviciul militar devenea obligatoriu pentru orice cetăţean, durata
acestuia fiind de patru ani în activitate şi doi ani în rezervă. Se poate spune
că în această perioadă, Armata a reprezentat o adevărată mândrie
naţională pentru toţi românii, faţă de dezvoltarea şi organizarea
organismului militar naţional.
Istoria Armatei
Române este încărcată de jertfă şi eroism. Nimeni nu poate contesta
existenţa statului român actual fără de prestaţia eroică a Armatei Române
în diverse perioade ale istoriei naţionale. Atunci când a fost nevoie ca
pământul ţării să fie apărat, sute de mii de ostaşi au înroşit pământul cu
sângele lor, lăsându-şi oasele să putrezească prin sute de cimitire
necunoscute. Acesta este un motiv suficient de puternic pentru ca Armata
Română să fie „sfântă” pentru toţi fiii acestui neam. Constatăm cu regret
că evoluţia instituţională a Armatei în ultimii 150 de ani, reprezintă
de fapt o involuţie, ceea ce duce la concluzia nedorită, că toate
generaţiile de conducători ai ţării care l-au succedat pe domnitorul Alexandru
Ioan Cuza, nu şi-au făcut datoria deplină, faţă de organismul militar. În cele
două conflagraţii mondiale, jertfa Armatei Române a fost în jur de
1.000.000 de morţi, s-ar putea spune, o jertfă necesară pentru apărarea
independenţei şi suveranităţii naţionale. Câţi dintre contemporanii noştri
actuali mai recunosc importanţa acestei jertfe? „Glorie eternă”, au rămas doar
două cuvinte fără încărcătură morală, fără a mai reprezenta un vector motivant
pentru statutul actual al Armatei. Din „mândrie naţională” şi obiect de
admiraţie publică, Armata a devenit, mai ales în ultimii 20 de ani ai
falsei democraţii româneşti, doar o nedorită unealtă. Există trei
„viermi” care contribuie la erodarea instituţiei Armatei Naţionale:
diluarea sentimentului de patriotism, mercenariatul şi globalizarea. Pe fondul
globalizării, care a cooptat în hora ei şi România, diluarea
sentimentului patriotic este evidentă însuşi cuvântul „patriotism”, pătrunde cu
greu în limbajul public actual, deoarece mai există „capete – pătrate”, care
consideră că acest cuvânt ar fi fost inventat şi folosit doar de către Nicolae
Ceauşescu. Legea pentru recrutarea Armatei, prin care serviciul militar
devenea obligatoriu, adoptată de Alexandru Ioan Cuza în 1864 a fost abrogată
după Revoluţia din Decembrie 1989, fiind înlocuită cu mercenariatul,
care exclude din start motivaţia patriotică. În această situaţie, ar fi fost
necesar ca implementarea mercenariatului, ca sistem de recrutare a tinerilor,
să fie ranforsată din start, cu o doză sporită de patriotism. Mai precis,
selecţia ar fi fost necesar să fie făcută în urma unei testări psihologice,
care să evidenţieze existenţa acestui sentiment patriotic. Doar motivaţia
banului în sine, nu este suficientă pentru renaşterea unei noi armate, în baza
unor alte principii. Armata actuală se „remarcă” prin două trăsături
fundamentale, care au apropriat-o de graniţa derizorului: este „ciopârţită” la
maxim şi nu are în „etos” – aşa cum îi place să se exprime domnului Ministru
Corneliu Dobriţoiu! – doza de patriotism care dă strălucire, onoare şi glorie
unei armate naţionale. „Ciopârţirea” Armatei Române, denumită în mod
voalat şi diabolic, „restructurare”, a început odată cu emiterea pe 07 iulie
1998, a cinicei Ordonanţe de Urgenţă nr. 7/1998, ale cărei prevederi
neconstituţionale au decimat într-o perioadă de zece ani, Armata Română.
Ordonanţa necesară decimării Armatei a fost semnată la ordin occidental,
de către fostul Prim-ministru Victor Ciorbea, care în prezent se erijează în
cel mai mare apărător al legilor şi al democraţiei din România.
Printr-o
scoatere la pensie forţată, au fost distruse carierele militare a peste
30.000 de cadre militare active, care au fost obligaţi să plece în
aşa-zisa „viaţă civilă”, unde i-au aşteptat privaţiuni inimaginabile,
dezonoarea şi pierderea demnităţii. S-a încercat o reconversie profesională a
acestor oameni, eşuată prematur, care a reuşit să integreze în viaţa activă,
mai puţin de 1.000 de cadre militare. Până la urmă, a rămas aşa cum a
vrut Occidentul şi cum au executat fără nicio responsabilitate guvernanţii:
destine omeneşti distruse şi mii de familii aruncate în deznădejdea sărăciei,
incapabile să-şi ducă traiul zilnic datorită pensiilor mizerabile. Nici pe
occidentali, nici pe Victor Ciorbea, nu îi doare sufletul de drama prin care a
trecut Armata României. Actuala Armată Română, aşa cum se prezintă ea la
ceas aniversar, este doar o umbră palidă a armatei din trecut, care prin jertfa
ei ne-a lăsat moştenire această ţară. A rămas ca şi aspect pozitiv, doar gradul
ridicat de încredere al populaţiei în această instituţie fundamentală a
statului. În spatele glazurii subţiri şi mincinoase în care este îmbrăcat în
prezent sistemul militar de către guvernanţi, se ascunde faţa hidoasă a
sărăciei şi a mizeriei. Actuala Armată a României este prost dotată,
prost echipată şi prost hrănită. Desigur că guvernanţii nu vor recunoaşte
niciodată acest adevăr. Toate achiziţiile majore din Armată au fost
făcute în funcţie de interese clientelare şi nu de interese reale ale
sistemului militar.
La 150 de
ani de existenţă a Ministerului de Război, regăsim aceeaşi politicieni
ipocriţi care se decorează între ei, pentru „modernizarea” Armatei.
Foştii preşedinţi Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, au primit ieri „Emblema
de Onoare a României cu însemn de pace” pentru contribuţia adusă în timpul
mandatelor executate la modernizarea Armatei. A fost uitat faptul că,
exact în timpul mandatelor celor doi Preşedinţi, a fost decimată cu
inconştienţă şi cinism Armata României, pentru a fi satisfăcută voinţa
NATO. Pentru această „ciopârţire” fără precedent a Armatei Române, cei
doi foşti Preşedinţi ar fi meritat mai degrabă un „ blam” public şi obligaţia de
a prezenta scuzele de rigoare, pentru incompetenţa prestaţiei politice şi
profesionale. Ne prezentăm la această sărbătoare, într-o postură de epigoni
cvasi-perfecţi, promovând în spaţiul public cuvinte mincinoase care seamănă cu
nişte gogoşi umflate : „Onoarea Armatei”, „simbol naţional”, „ mândrie
naţională”, „factor de stabilitate”, care nu mai reprezintă nici pe departe,
actuala stare în care se află Armată Română. Cât despre actualul
Ministru al Apărării Naţionale, Generalul Corneliu Dobriţoiu, creează impresia
că nu ar fi fost niciodată general al Armatei Române. Pare speriat, umil
şi nu scoate niciodată pieptul în faţă, pentru a te privi în ochi, ca un
adevărat militar. Are o „placă” veche, pe care o pune mereu la „
patefonul” public şi care scârţâie îngrozitor: „Armata este săracă şi nu
dispune de fondurile financiare necesare!”. Iată ce îi spunea domnitorul
Alexandru Ioan Cuza Ministrului de Război din acea vreme: „Completaţi
cadrele, îngrijiţi de echipament şi, dacă este nevoie, treceţi chiar şi peste
cifra bugetară”. Ce spuneţi despre acest lucru, domnule Ministru Corneliu
Dobriţoiu? Cunoaşteţi şi acest posibil display al Armatei
Române?
La ceas aniversar sa ne aducem aminte de cei care au dat stralucire uniformei miitare, cei care s-au jertfit pentruj tara si sa privim in noi insine pentru a descoperi forta care sa ne ajute sa ducem mai departe faclia!
LaMmulti Ani, ostas roman!
miercuri, 13 iunie 2012
Situatie dosare
IUNIE
Termen: 12.06.2012
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma2 ora 9.00
1, Dosar nr. 2609/102/2012 Nitucă/CSP MAI
2. Dosar nr. 2506/102/2012 Făgăraş/CSP MAI
Cfma5 ora 11.30
1. Dosar nr. 2614/102/2012 Săcălean Rodica/CSP MapN
Termen: 19.06.2012
CURTEA DE APEL
1.Dosar nr.1019/102/2012 SCMD/CSP MapN
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma4 ora 9
1. Dosar nr. 4952/102/2012 Beldean /CSP MAI
Ord preşed. Obs. lipsă de proced, cu p.
2. Dosar nr. 3158/102/2012 Cocian/CSP MAI
3. Dosar nr. 2611/102/2012 Petreacă/CSP MapN
Cfma1 11,30
1. Dosar. nr. 1961/102/2012 Arnăutu/CSP MApN
2. Dosar nr. 2610/102/2012 Morar Gi/CSP MApN
3. Dosar nr. 2535/10212012 Tira/CSP MApN
4. Dosar nr. 2988/102/2012 Tancău G/CSP MAI
Termen: 21.06.2012
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma3 ora 9.00
1, Dosar nr. 1959/102/2012 Popescu/CSP MApN
2. Dosar. nr. 1957/102/2012 Kellner/CSP MApN
3. Dosar nr. 1965/102/2012 Buzatu/CSP MAI
Cfma6 ora 13.00
1. Dosar nr. 1962/102/2012 Petraş/CSP MAI
2. Dosar nr. 1958/102/2012 losub/CSP MAI
3. Dosar nr. 1960/102/2012 Damian/ CSP MApN
4. Dosar nr. 2509/102/2012 Magyari/ CSP MAI
5. Dosar nr. 1141/102/2012 Modovan Petruta/CSP SRI
6. Dosar. nr. 1970/102/2012 Sabău I/ CSP MapN
7. Dosar nr. 2613/102/2012 Pustianu/ CSP MapN
8. Dosar nr. 2989/102/2012 Panaite/CSP MAI statut
9. Dosar nr. 2987/102/2012 Puşcaş/ CSP MapN
10. Dosar nr. 2356/102/2012 Tancău/ BCSP MAI
11. Dosar nr. 1975/10212012 Pop A/CSP MAI
12. Dosar nr. 1475/102/2012 Cordoş/ CSP MAI
13. Dosar nr. 2797/102/2012 Pânzariu/ CSP MAI
14. Dosar nr. 2608/102/2012 Filip/CSP MapN
15. Dosar nr. 3157/102/2012 Szekely/ CSP MAI
Termen: 26.06.2012
CURTEA DE APEL
1. Dosar, nr, 1214/102/2012 SCMD/CSP/MApN
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma2 ora 9.00
1. Dosar nr. 1972/102/2012 Sabău Al./CSP MAI
2. Dosar nr. 2604/102/2012 Răducu Al./CSP MAI
3. Dosar nr. 2507/102/2012 Fărcaş/CSP MAI
4. Dosar nr. 1333/102/2012 Jinga/ CSP MAI
Cfma5 ora 11,30
1. Dosar nr. 2605/102/2012 Neag/CSP MAI
2. Dosar nr. 1974/102/2012 Truta/CSP MAI
3. Dosar nr, 2607/102/2012 Ungur/CSP MApN
4. Dosar nr. 3159/102/2012 Moldovan/CSP MApN
5. Dosar nr. 2359/102/2012 Avram/CSP MAI
6. Dosar nr. 2990/102/2012 Costache/CSP MApN
Termen: 27.06.2012
CURTEA DE APEL
1. Dosar nr. 1334/102/2012 SCMD/CSP MApN
OBS.recursul nostru
Termen: 05.07.2012
TRIBUNALUL MUREŞ Cfma5
1. Dosar nr. 1139/102/2012 - BotezaniCSP SRI
2. Dosar nr. 6430/102/2012 — CeneaniCSP MAI •
Termen: 12.07.2012
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma1 ora 11,30
1, Dosar. nr. 2985/102/2012 Şerbani CSP MapN
2. Dosar nr. 2358/102/2012 Florea/CSP MAI
AUGUST
Termen: 09.08.2012
Cfma4 ora 9
1. Dosar nr. 3502/102/2012 David BotezanICSP
suspendare executare Obs, lipsa de procedură cu p. şi revenire cu adresă S-a inceput executarea silită ?
2. Dosar nr, 3847/102/2012 Suciu/ CSP MAI
3. Dosar nr. 4040/102/2012 Ardelean/ CSP MAI
Termen: 21.08.2012
CURTEA DE APEL
1. Dosar nr. 6213/10212012 Mera /CSP MapM
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma1 ora 11,30
1. Dosar nr. 1549/102/2012 Fleşariu/CSP MAI
2. Dosar nr. 1613/102/2012 Gliga/CSP MapN
3. Dosar, nr. 1963/102/2012 Luca/CSP MapN
4. Dosar nr. 1967/102/2012 Cenean/CSP MAI
5. Dosar nr. 2508/10212012 Varga/CSP MAI
7. Dosar nr. 4210/102/2012 Alexa/CSP MAI
Cfma 4 ora 09.00
1. Dosar nr. 2686/102/2012 Baghiu//CSP MApN
2. Dosar nr. 2361/102/2012 Lazar G. /CSP MAI
3. Dosar nr. 1973/102/2012 Moldovan A/CSP MAI
Termen 06.09.2012
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma 3 ora 09.00
1. Dosar nr. 1330/102/2012 Radulescu/CSP SRI
2. Dosar nr. 2612/102/2012 Muresan A. /CSP MAI
3. Dosar nr. 1969/102/2012 Moldovan Remus/CSP MAI
Termen 11.09.2012
Cfma 5
1. Dosar nr. 2360/102/2012 Suciu N/CSP SRI
2. Dosar nr. 2606/102/2012 Bota /CSP MAI
3. Dosar nr. 1971/102/2012 Popoviciu/CSP MAI
Cfma 2
1. Dosar nr. 2796/102/2012 Cardan I/CSP MApN
2. Dosar nr. 2357/102/2012 Cota A/CSP MApN
3. Dosar nr. 2615/102/2012 Tinta A/CSP MApN
4. Dosar nr. 3156/102/2012 Bochis A/CSP MApN
Termen 18.09.2012
TRIBUNALUL MUREŞ
Cfma
1. Dosar nr. 4593/102/2012 Timplariu/CSP MApN
2. Dosar nr. 4310/102/2012 Beldean /CSP MAI
Termen 20.09.2012
Cfma 3 ora 09.00
1. Dosar nr. 1976/102/2012 MoldovanCSP MApN
2. Dosar nr. 1964/102/2012 Coman /CSP MApN
Abonați-vă la:
Postări (Atom)



