Există o lege prin care a fost adoptat statutul cadrelor militare. Este Legea 80/1995. A fost iniţiată, firesc, de Ministerul Apărării. Este o lege organică. Asta înseamnă că ea nu poate fi modificată prin alte legi ordinare, şi că, atunci când între ea şi o lege obişnuită apar contradicţii, ea, legea organică, are prioritate. De la apariţia acestei legi şi până în prezent, multe alte legi au mai apărut. Legi care reglementează diverse domenii ale vieţii sociale, politice, economice. Aşa cum, de altminteri, reglementează şi legea 80 în ceea ce priveşte viaţa şi activitatea cadrelor militare. Căci viaţa de militar nu se rezumă la a bate pas de defilare. Ce bine ar fi fost să se rezume la atât! Nerezumându-se la atât viaţa de militar, acel statut adoptat prin legea 80 reglementează aspecte dintre cele mai variate ale vieţii şi activităţii cadrelor militare, inclusiv de natură educaţională, financiară, sanitară, până şi matrimonială, căci, nu-i aşa, militarii ăştia, cât or fi ei de militari, se mai şi căsătoresc, mai şi studiază, mai şi trăiesc, mai fac şi copii, mai sunt şi mutaţi de colo colo, se mai şi îmbolnăvesc, mai ies şi la pensie, ş.a.m.d. Si, deşi după apariţia legii 80/95, multe legi au apărut, legiuitorul nu a abrogat niciodată legea 80 printr-o altă lege şi nici nu a lăsat-o a fi modificată, interpretată, completată, sau adăugită de vreuna dintre celelalte legi adoptate după ea ci, de fiecare dată când a vrut să modifice această lege, a modificat-o, iar lucrul ăsta s-a întâmplat de mai multe ori, după ştiinţa mea de 7 (şapte) ori, din 1995 până în 2007, inclusiv. Acesta este un prim aspect.
In acel statut al cadrelor militare apar o serie de obligaţii, o serie de interdicţii şi de îngrădiri de libertăţi cărora cadrele militare sunt supuse, precum şi nişte drepturi ale cadrelor militare. Prin aceste prevederi, cadrele militare sunt diferenţiate de ceilalţi cetăţeni ai Patriei, în primul rând prin îngrădirile de libertăţi, libertăţi care, de altminteri, sunt garantate prin Constituţie pentru toţi ceilalţi cetăţeni. Odată făcută această diferenţiere, devine evident faptul că aceste cadre militare nu mai pot fi judecate în mod similar cu ceilalţi cetăţeni ai Patriei, cărora nimeni şi nimic nu le îngrădeşte nici un drept, şi că acestor cadre militare, în aspectele care sunt reglementate de legea 80, nu le poţi aplica prevederile altor legi ci numai pe cele din legea 80. Acesta este un al doilea aspect.
Cadrele militare nefiind chiar stat în stat şi nefiind ele decât tot nişte cetăţeni ai acestei ţări, legiuitorul a găsit de cuviinţă că anumite aspecte ale vieţii lor, deşi sunt prevăzute în acest statut, trebuie, totuşi, să se desfăşoare potrivit legilor care reglementează domeniile corespunzătoare acelor aspecte, astfel că, în acel statut, anumite prevederi sunt urmate de trimiteri la alte legi, ceea ce înseamnă că acele prevederi se interpretează şi se aplică prin corelare cu legile la care se face trimitere. De exemplu, în statut se prevede că, printre altele, "cadrele militare în activitate au dreptul la reduceri de impozit pe venit şi ..... , potrivit reglementărilor în vigoare", ceea ce înseamnă că acest drept îl primesc după cum sună reglementările referitoare la reducerile de impozit. Sau, "femeile cadre militare au dreptul la concediu de maternitate şi la......, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile pe plan naţional", ceea ce înseamnă că acest drept se acordă în conformitate cu legislaţia naţională referitoare la acest aspect. Sau "încheierea căsătoriei este liberă în condiţiile legii", ceea ce înseamnă că această problemă se judecă pe baza legilor referitoare la căsătorii, nu pe baza prevederilor din statutul cadrelor militare. Aş putea continua exemplele, dar mă gândesc că acest material va fi citit şi de alte categorii de cititori, nu numai de jurişti, şi atunci nu e nevoie să insist, întrucât celelalte categorii au înţeles deja esenţialul. Anume că, întrucât la anumite prevederi din statut, legiuitorul a făcut trimitere la alte legi, înseamnă că, acolo unde nu a făcut trimiteri, legiuitorul a dorit ca acele prevederi să fie respectate ad literam, fără corelare cu alte legi. Acesta este al treilea aspect.
Printre altele, în statutul cadrelor militare, adoptat după cum am menţionat, printr-o lege organică, este prevăzut că "pensionarii militari au dreptul gratuit la asistenţă sanitară şi medicamente în reţeaua sanitară a M.Ap sau în alte reţele sanitare, cu decontarea cheltuielilor de către acest minister". Conform DEX şi manualelor editate de Academia Română, cuvântul "gratuit" poate avea două semnificaţii. Una, ca adverb, înseamnă FARA PLATA, adică fără să se dea nici un ban. A doua, ca adjectiv, înseamnă NEJUSTIFICAT. Intrucât este de neacceptat ideea că legiuitorul, în urma dezbaterilor din Parlament-căci aşa a fost adoptată legea 80/95, nu prin asumarea răspunderii guvernului sau prin alte proceduri, tot legale dar care eludează dezbaterile din Parlament-ar fi putut adopta o lege care consfinţeşte un drept nejustificat, este limpede că legiuitorul a acordat pensionarilor militari dreptul la asistenţă medicală şi medicamente fără ca aceştia să fie nevoiţi să plătească vreun ban. Acesta ar fi al patrulea aspect.
Dar iată cum este interpretată această lege iniţiată de MApN, chiar de unii jurişti din MApN, adică de nişte oameni plătiţi să vegheze la respectarea zisei legi. Citez din documente elaborate de acei jurişti, atunci când m-am adresat ministrului apărării, căruia i-am semnalat faptul că se încalcă legea prin oprirea din pensie a unei sume cu titlul „asigurări de sănătate":
1. "Faptul că, potrivit art.9 alin.1lit.b şi art.23 alin.1 din legea 80/95 cadrele militare şi...beneficiază în mod gratuit de asistenţă medicală, nu scuteşte această categorie de personal de plata contribuţiei pentru asigurările de sănătate".
2. "Potrivit art.185 din Codul muncii, drepturile şi obligaţiile militarilor sunt prevăzute prin acte normative speciale, iar acestea nu prevăd scutirea de la plata contribuţiei pentru asigurările sociale de sănătate".
3. "Ipoteza că legea 80/95 constituie, în raport cu legea 145/97, OUG 150/02 şi legea 95/06, o lege specială ce stabileşte un regim juridic distinct în ceea ce priveşte asistenţa medicală şi medicamentele pentru cadrelel militare, nu poate fi acceptată, având în vedere principiul potrivit căruia excepţiile sunt de strictă interpretare. In această situaţie, lege 145/97, OUG 150/02 şi legea 95/06 ar fi trebuit să prevadă în mod expres faptul că militarii, mai precis cadrele militare, sunt exceptaţi de la obligaţia de plată a contribuţiei pentru asigurări sociale de sănătate".
4. „Facem precizarea că aceasta este şi interpretarea dată textelor legale aplicabile în materia asigurărilor sociale de sănătate de I.C.C.J care, prin decizia nr.3/2006 .... A stabilit ca militarii beneficiază de asitenţă medicală gratuită în condiţiile achitării acestei contribuţii".
Dincolo de faptul că acei jurişti s-au constituit în luptători împotriva rezerviştilor militari care cereau să se respecte legea, în loc ca ei să fi fost primii care să sesizeze încălcarea acesteia, în documentele citate există şi inadvertenţe care nu pot fi puse decât fie pe seama indolenţei, fie pe seama incapacităţii profesionale, fie pe seama relelor intenţii. Voi începe cu documentul nr.4, care este extrem de sugestiv pentru calitatea profesională a acelor jurişti. Căci, deşi au invocat acel document într-un proces în care ei luptă împotriva unor pensionari miltari, adică cei numiţi "cadre militare în rezervă şi retragere", respectivii jurişti invocă un document în care I.C.C.J a tranşat o problemă referitoare la cadrele militare active! Citez din decizia nr.3/2006 invocată: "...Atât cadrele militare active cât şi poliţiştii beneficiază de asistenţă medicală gratuită...numai dacă au fost respectate dispoziţiile cu caracter general cuprinse în......privind achitarea cotelor de contribuţie lunară la fondul asigurărilor sociale de sănătate...".
Ce rezultă de aici? Nu voi aborda problematica inadevertenţelor din cuprinsul acelei decizii I.C.C.J, nici faptul că decizia invocă prevederi care NU sunt formulate aşa în legile pe care le citează, ci mă voi rezuma la a constata ceea ce juriştii M.Ap.N. nu au vrut să constate. Anume, că decizia pe care ei o invocă NU se referă la pensionarii miltari. Căci, nu-i aşa, a fi pensionar este cam cu totul altceva decât a fi cadru militar activ. Alte obligaţii, alte drepturi, alte posibilităţi, deci altă speţă.
Să analizăm, acuma, afirmaţia nr.1. E chiar jenant să constaţi că în mintea unui jurist poate sălăşui ideea că acordarea unui drept gratuit, adicătelea pentru care nu trebuie să plăteşti nimic, nu te scuteşte de plată. E jenant să şi analizezi o asemenea abordare.
Afirmaţia nr.2 începe printr-o greşeală pe care ei o comit fără să-şi dea seama. Anume, ei recunosc că drepturile cadrelor militare sunt prevăzute în legi speciale. Cu alte cuvinte, ce drepturi are un militar este prevăzut în legea 80, iară nu în legea 95, sau legea 150, sau legea cadastrului sau legea cimitirelor sau instrucţiunile METROREX. In continuare, însă, adăugă că acele legi speciale nu prevăd scutirea de la plata contribuţiei pentru asigurări de sănătate. Pentru ei, explicaţia ştiinţifică a cuvântului "gratuit", prevăzut neîntâmplător în legea specială 80/95, nu face doi bani.
Afirmaţia de la nr.3 pune capac tuturor. Deci, ce impută ei în această afirmaţie? Nici mai mult nici mai puţin decât faptul că legiuitorul nu a specificat că cei cărora li se acordă un drept gratuit sunt scutiţi de plată pentru acel drept. Si uite aşa aflăm noi, dacă nu am ştiut până acum, că atunci când o lege prevede un drept gratuit, degeaba îl prevede dacă nu scrie că pentru acel drept gratuit nu trebuie să plăteşti! Mă întreb cum să procedez pentru a aduce la cunoştinţa legiuitorului că aceşti juriştii îl acuză, în esenţă, că ar fi acordat un drept nejustificat. Căci din moment ce trebuie plătit pentru acel drept, înseamnă că termenul „gratuit" nu a fost folosit cu semnificaţia „fără plată" ci cu cealaltă semnificaţie, cea de „nejustificat".
Ce rezultă din toate abordările celor ce erau „suspectaţi pe nedrept" că veghează la respectarea legii? Rezultă clar că, după opinia lor, prevederile acelei legi speciale, nu se interpretează aşa cum sunt prevăzute în lege, ci după cu totul alte considerente. Adicătelea, chiar şi acolo unde legea nu face trimitere la alte legi sau norme, ei o fac. Nu există altă explicaţie a faptului că, deşi la prevederea privind dreptul gratuit la asistenţă medicală legiuitorul nu a făcut trimitere la alte legi, aşa cum am arătat că a făcut în cazul altor prevederi, ei ţin morţiş să interpreteze această prevedere prin corelare cu alte legi.
Si acum să vedem ce ar însemna dacă s-ar accepta opinia celor pe nedrept numiţi jurişti.
In acest statut al cadrelor militare există nişte prevederi referitoare la nişte îngrădiri de libertăţi. Redau din statut:
„Cadrelor militare le este interzisă exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) să facă parte din partide ...ori să desfăşoare propagandă în favoarea acestora.....
c) să declare sau să participe la grevă".
Sau „Cadrelor militare le este restrânsă execrcitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
....b) exprimarea în public a unor opinii contrarea intereselor României şi forţelor armate nu este permisă".
La aceste îngrădiri şi interdicţii de libertăţi, în lege nu se face trimitere la alte legi, ceea ce înseamnă că ele ar trebui respectate ad-literam. Dar ce au făcut „nevinovaţii" prin ceea ce au susţinut ei mai devreme? Au susţinut ideea că şi acele prevederi din lege care nu conţin trimiteri la alte legi pot fi interpretate prin corelare cu alte legi. Adică, ţineţi-vă bine, pot să fac miting electoral în unitate, sau grevă şi pot să înjur armata în gura mare îmbrăcat în uniformă cu eghileţi, eventual chiar în timpul defilării militare de Ziua Naţională, încălcând astfel prevederile legii 80, întrucât corelez aceste prevederi cu prevederile din Constituţie, care îmi dau voie să săvârşesc acele acţiuni.. Si, vorba aia, Constituţia e mai presus de legea 95 şi altele la care fac trimitere cei pe nedrept suspectaţi că ar fi jurişti. Imaginaţi-vă că într-o zi cineva încalcă aceste restricţii. Ce va face M.Ap.N.? Ii va acuza . Cui îi va cere acel minister argumentaţia pentru acuzare? Juriştilor, nu? Si ce vor zice ei atunci? Nu mai contează ce vor zice atunci, pentru că au avut grijă să dărâme până atunci. Pentru că cei ce ar fi, eventual, acuzaţi, se vor apăra cu argumentele invocate chiar de ei. De unde le vor lua? LE DAU EU, că am documentele emanate chiar de acei jurişti, semnate şi parafate de ei!
Cineva m-a întrebat de unde atâta virulenţă în poziţia mea. Il voi lămuri acum.
Sunt aproape doi ani de când am semnalat că, după opinia mea, se săvârşeşte un abuz prin oprirea forţată de bani din pensie pentru ca pensionarii militari să poată beneficia de asistenţă medicală, în condiţiile în care legea 80/95 le acordă dreptul gratuit la asistenţă medicală. Am semnalat această problemă tuturor celor cu atribuţiuni pe această linie, de la Secţia Pensii militare care opreşte abuziv banii, până la miniştri ai apărării. Spun miniştri, întrucât m-am adresat mai multora, nu doar unuia. Unul dintre ei chiar s-a mirat întrebându-şi asistenţii "Cum adică, gratuit dacă plătesc?!?". Pe parcursul tuturor demersurilor mele nu am vâzut nici un jurist zicând măcar "da, dom'le, cel puţin aparent este o neconcordanţă, vom încerca să o lămurim, dar până atunci vi se opresc aceşti bani pentru că aşa s-a decis". Niciodată! De fiecare dată au ţinut-o langă cu prostiile pe care li le-am demontat. Ba mai mult, la întrebarea mea insistentă „Cine a abrogat legea 80/95?", mi s-au dat tot felul de răspunsuri, care mai de care mai ridicole, inclusiv de genul „a fost abrogată implicit de legea 95". Am pretenţia că am un coeficient de inteligenţă care-mi permite să înţeleg câte ceva şi din domenii în care nu sunt specializat. Imi confirmă această pretenţie toate rezultatele testelor la care am fost supus timp de peste 40 de ani cât am purtat haina militară şi modul în care mi-am îndeplinit responsabilităţile, adeseori în domenii pentru care nici măcar nu existau specializări. Cu această credinţă, am analizat legea 95 şi am constatat că legea respectivă abrogă explicit numeroase prevederi şi legi anterioare, dar nu pomeneşte nimic în acest sens despre legea 80. Nici nu ar fi avut cum!
Totuşi, m-am adresat Ministerului Justiţiei şi Ministerului Public, instituţii în care este de presupus că lucrează oameni pricepuţi în domeniu, întrebând dacă există instituţia abrogării implicite. Suspiciunea mea mi s-a confirmat şi, astfel, am aflat că nu există prostie mai mare decât afirmaţia că o lege ar putea abroga vreo prevedere anterioară altfel decât explicit. Ceea ce mi-a spus mie că acei oameni care mi-au aruncat această afirmaţie în faţă m-au considerat debil mintal, căci altminteri nu şi-ar fi putut permite să invoce un astfel de argument.
Un alt motiv al "furiei" mele provine din modul tendenţios şi perfid în care sunt redate în documentele pe care le întocmesc acei răuvoitori, sau incompetenţi, diverse extrase din legi. Astfel, ei induc ideea că legea 95/06, atunci când se referă la beneficiarii prevederii din legea 80/95 privind dreptul gratuit la asitenţă medicală, ar face vorbire despre faptul că acei oameni primesc asistenţă medicală gratuit doar "dacă plătesc contribuţia pentru asigurări de sănătate" când, de fapt, legea 95/06 spune despre această categorie că "beneficiază de asistenţă medicală gratuită...în condiţiile plăţii contribuţiei de asigurări de sănătate". Ei nu înţeleg faptul că această formulă, "în condiţiile plăţii", nu este univoc determinată ca însemnând "dacă plătesc". Ea ar putea însemna, de exemplu, că acei oameni, deşi nu trebuie să plătească, beneficiază de asistenţă medicală gratuită în aceleaşi condiţii ca şi cei ce plătesc acele contribuţii. De ce spun asta? Pentru că însăşi legea 95 operează cu noţiunea de "condiţii" când descrie în ce anume constă asistenţa medicală ce se acordă plătitorilor de contribuţii, iar pentru cei care nu plătesc acele contribuţii legea prevede că primesc numai asistenţă medicală de urgenţă. Era firesc şi obligatoriu ca legea să prevadă faptul că cei ce beneficiază de dreptul la gratuitatea asistenţei medicale, acordat de legea 80/95, deci care nu trebuie să plătească asigurări de sănătate, beneficiază, totuşi, de asistenţă medicală completă, ca şi când ar plăti, adică "în condiţiile plăţii", iară nu doar de asistenţă în cazuri de urgenţă, aşa cum primesc ceilalţi neplătitori de asigurări.
Le-am sugerat să se uite să vadă cum este în alte armate reglementată această problemă. Stiindu-i îndărătnici în a se lumina, le-am spus eu. In soldele militarilor din alte armate este inclusă o "indemnizaţie pentru asigurări de sănătate". Adică, armata le dă banii cu care să-şi plătească asigurarea de sănătate, având în vedere că sistemul sanitar le pretinde să fie asiguraţi, iar armata le pretinde să fie sănătoşi. Iar oamenii ăia îşi plătesc asigurările de sănătate acolo unde cred ei că este mai bine pentru ei. Ei bine, atunci când s-a stabilit modul de calculare a soldelor miltarilor români, această indemnizaţie NU a fost introdusă pe motiv că militarilor români li se asigură asistenţă medicală gratuit. Iar acuma, acei anti-jurişti susţin că militarilor români trebuie să li se mai ia încă o dată nişte bani care li s-au mai luat o dată.
Cineva poate să zică "da ce, dom'le, nu-i mai bine să-mi oprească ei banii din pensie decât să mă duc eu să plătesc asigurarea sanitară?". Dincolo de faptul că un e nromal să-mi oprească banii pe care un mi i-a dat, nu e mai bine aşa, şi am să spun de ce.
1. Dacă nu vreau să mă asigur, nu mă asigur. Desigur, îmi asum riscul de a plăti sume uriaşe la nevoie, dar e treaba mea, e viaţa mea, e sănătatea mea şi nimeni altcineva nu poate hotărâ ce am eu voie să fac cu ele. Imi asum şi riscul de a fi dat afară din armată, dacă nu pot să-mi îndeplinesc atribuţiile din motive de sănătate netratată. In acele ţări, omul nu este mai prejos decât colacul de la WC.
2. Dacă plătesc eu asigurarea, o plătesc eu, cui vreau eu şi în condiţiile pe care le convin eu cu acel asigurator. Nu îmi stabileşte nimeni altcineva aceste condiţii. Sau îşi închipuie cineva că e pe post de Dumnezeu şi îmi dictează mie ce să fac cu sănătatea mea!?
In fine, un alt motiv al "furiei" mele este generat de modul impardonabil în care au găsit de cuviinţă să răspundă la solicitările mele, rezumându-se la a-mi trimite extrase din lege care erau înscrise şi pe talonul meu de pensie, ca şi când eu nu aş fi ştiut să-l citesc, şi lăsându-mă fără răspuns la întrebări timp de peste un an de zile. La insitenţele mele şi din dispoziţia unuia dintre miniştri, au catadicsit să se adreseze Ministerului Sănătăţii, iniţiatorul legii 95 pentru a cărei apărare se zbat ei, de fapt, cu preţul încălcării legii 80/95 care a fost iniţiată de ministerul de unde iau bani. Ei bine, timp de peste un an de zile, ei nu au "îndrăznit" să ceară răspuns la sesizarea pe care au trimis-o celor de la sănătate! Sau, dacă l-au primit, mie nu mi l-au adus la cunoştinţă, deşi aşa se angajaseră atunci când m-au informat despre demersul pe care l-au făcut. Vă daţi seama cât de înteresaţi au fost! Cât suflet au pus ei întru lămurirea acestei probleme care ţine de competenţa lor! Pardon, ţine de responsabilitatea lor, că de unde competenţă?!
Si ca totul să fie „impardonabil de impardonabil", impricinaţii se fac că nu observă că a fost încălcată însăşi legea cea mai dragă lor, legea 95. Căci cei ne opresc banii ca şi când ni i-ar da din buzunarele lor, nu au respectat nici una din prevederile acelei legi. Ei nu ne-au întrebat la ce casă de asigurări dorim să ne asigurăm, aşa cum prevede legea, ei nu au un contract semnat de noi cu acea casă de asigurări, căci, nu-i aşa, nici maşinile nu se asigură fără să se încheie un contract în care sunt stipulate drepturile şi obligaţiile părţilor. Ei ne-au tratat pe noi mai rău ca pe nişte maşini. Asta au vrut, asta au. Maşinile se prăvălesc peste ei! Si acum e târziu să le mai oprească. Au avut atâţia ani la dispoziţie in care şi-au imaginat că se pot c__a pe militarii români. Vor vedea că ceea ce au încercat să facă pe noi le-a reuşit perfect, dar...pe ei!
Nu pot încheia fără să le împărtăşesc nepricepuţilor un gând juridic de care, probabil, nu au auzit, ei fiind absolut neinteresaţi de judecăţi de această natură. Iată-l: „Orice lege poate fi intepretată în mutliple feluri, dar cu o condiţie-aceea de a nu i se denatura spiritul în care a fost gândită". Iar spiritul legii 80/95, în materia care ne priveşte, era acela de a asigura militarilor asistenţă medicală FARA CA ACESTIA SA PLATEASCA CEVA. Căci atunci când li s-au interzis nişte drepturi cetăţeneşti, nu li s-au dat despăgubiri şi nici ei nu au cerut, ci s-au supus.
Probabil, se vor fi găsind destui care să interpreteze peroraţia mea ca pe pretenţie nejustificată, că aşa e la noi-vinovat este mai întotdeauna ăla care respectă regulile şi care pretinde respectarea lor. Le voi preciza şi acestora, dacă sunt interesaţi, că, atunci când s-a fundamentat acea lege 80/95 şi când s-a introdus acea prevedere privind gratuitatea asistenţei medicale pentru militari, au fost avute în vedere 2 (două) categorii de argumente. Unu l-am expus deja, cel referitor la neacordarea indemnizaţiei pentru asistenţă medicală pe motiv că militarilor li se acordă gratuit această asistenţă. Al doilea este şi mai interesant, dar nu mă aştept să-l priceapă şi indolenţii. Capacitatea de asistenţă medicală a armatei nu se poate întreţine fără pacienţi, sau cu pacienţi care nu respectă regulile specifice armatei, pe de o parte, iar pe de altă parte armata are nevoie de oameni sănătoşi, şi dacă vor ei să-şi facă asigurări de sănătate şi dacă nu vor. Adică, militarii nu trebuie să ajungă în situaţia de a nu fi apţi medical din indiferent ce motive. Auzit-au cârcotaşii că, pentru a-şi menţine luptătorii capacitatea de luptă prin trageri asupra lor, ţintele dau bani trăgătorilor, nu dă armata bani pe ţinte?! Militarii erau "ţintele" sistemului medical al armatei.
Celor ce ar fi tentaţi să zică: „Dom'le, ăsta e nebun! Fiindcă ăia nu sunt de acord cu el, îi face cum îi vine la gură!" le reamintesc că "ăia" sunt justiţiabili, nu cizmari (iertare cizmari, pentru comparaţia nefericită!) şi un principiu de drept zice că dreptatea s-a făcut atunci când şi cel condamnat, sau care pierde procesul, ascultând spusele justiţiabililor îşi zice "măi, oamenii ăştia au dreptate; aşa este, nu înţelesesem eu până acum". Ii invit pe cei dispuşi la a mă combate, să o facă. Dar în aşa fel încât să înţeleg şi eu, nu numai ei.
***
P.S. În structura militară în care am lucrat peste 20 de ani, până la ieşirea la pensie, dacă cineva ar fi acţionat precum aceşti, adică atât de incompetent, atât de indolent, atât de dezinteresat, ar fi fost mătrăşit imediat pentru că nu ne puteam permite să tragem concluzii idioate din informaţiile la care aveam acces, sau să le interpretăm ca nişte râme. Pe ei nu-i mătrăşeşte nimeni. Bag seama că, într-adevăr, ei au fost implantaţi acolo ca să contribuie la dărâmarea armatei, iar liderii actuali pentru asta îi ţin şi la asta îi folosesc.
Iar pentru cei ce nu au înţeles nici acum gravitatea acţiunii lor, le-o spun eu. Prin mârşava interpretare a legilor militare, seamănă neîncredere în rândul militarilor, cu posibile consecinţe grave. Dacă văd că o lege clară ca lumina zilei este înterpretată în fel şi chip, militarii se vor întreba dacă să mai lupte, în caz de nevoie. Pentru că nu vor şti dacă nu cumva, interpretând legea care i-ar fi obligat să lupte împotriva inamicului, prin corelare cu legea viermilor de mătase, nevolnicii jurişti vor sugera celor ce i-au implantat acolo să îi bage în puşcărie pe acei miltari pentru că... au încălcat drepturile universale ale inamicului, în loc să le mulţumească.
Contraamiral de flotilă în retragere
Inginer Marian IOAN
duminică, 31 octombrie 2010
miercuri, 27 octombrie 2010
Convorbiri la "Cuvantul liber"
- Diverse -
nr. 655 / 21 Octombrie, 2010
Domnul locotenent colonel in rezerva Nagy Petroniu este presedintele Filialei 1 Targu-Mures a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere (S.C.M.D.R.R.).
- Domnule colonel, sa incepem discutia noastra cu intrebarea: ce v-a determinat sa alegeti cariera militara?
- Din partea mamei, provin dintr-o familie care, de-a lungul timpului, a fost mereu implicata in bunul mers al vietii obstii. Avem originile dinainte de secolul al XVI-lea in Marginimea Sibiului, stabiliti apoi la confluenta Tarnavelor cu Muresul, in zona localitatii Mihalt. Pe la 1800, strastrabunicul, Fratila Arsenie, a pus bazele localitatii Tiur, care azi este cartier al Micii Rome. Ni se spune ,,de-a lu' Santu din Tiur" si avem un bun renume. Bunicul a fost invatator si a avut o contributie importanta la educatia fiilor satului, dar si la constructia scolii din localitatea Sarmasel, judetul Mures. O sora de-a mamei a pus bazele Universitatii ,,Tibiscus", din Timisoara. Fiind educat in sensul de a face ceva pentru oameni, cand eram copil, ma gandeam ca as vrea sa ma fac doctor pentru a avea grija de sanatatea semenilor. Apoi, intr-o alta conjunctura, am dat de muzica si ma gandeam sa am grija de sanatatea sufletelor lor, dar, intr-un final, am ales cariera militara, pentru a avea grija de linistea si siguranta celor dragi.
- Cateva date despre dumneavoastra, pentru cititorii nostri.
- Am urmat scoala generala la Blaj, Liceul Militar la Breaza si la Alba Iulia, Scoala Militara de Ofiteri Activi la Sibiu, Academia de Inalte Studii Militare (licentiat in Stiinte Militare _ Managementul organizatiei), Facultatea de Drept la Oradea, Curs Postuniversitar de Management, Marketing si Resurse Umane, in cadrul Politehnicii Timisoara, si
Master in Administratie Publica, la Universitatea Ploiesti.
Am avut o cariera militara frumoasa. Am fost apreciat si am detinut functii intotdeauna mai mari decat gradul pe care il aveam. In anul 2002, datorita restructurarilor armatei, impuse de intrarea Romaniei in NATO, am trecut in rezerva, cu gradul de locotenent colonel. Sunt casatorit si am un baiat de 28 de ani, consilier juridic. - S.C.M.D.R.R. este o institutie mai putin cunoscuta. Va rugam sa ne prezentati, pe scurt, cateva informatii despre filiala pe care o conduceti. Ce obiective si-a propus sindicatul pentru apararea membrilor sai si a militarilor activi, avand in vedere contextul legislativ privind ingradirea unor drepturi ale cadrelor militare?
- S.C.M.D.R.R. este o organizatie sindicala independenta, apolitica, constituita democratic, prin vointa exclusiva a membrilor sai, in stricta conformitate cu prevederile Legii 54/2003. Poate constitui filiale in orice localitate din tara si strainatate, unde locuiesc persoane care indeplinesc conditiile si adera la
obiectivele si statutul sau. Asa s-a constituit Filiala 1 Targu- Mures, la 8 februarie 2010, avand initial 30 de membrii. In prezent, suntem 103. De asemenea, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate se poate afilia la orice federatie si confederatie sindicala din tara si strainatate, in conditiile Legii 54/2003 si ale prevederilor statutului. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, conform statutului, are urmatoarele scopuri principale:
a) realizarea unitatii si fortei de actiune ale membrilor sai pentru punerea in valoare si apararea drepturilor, libertatilor, intereselor legale si legitime ale tuturor categoriilor de militari;
b) actionarea prin toate mijloacele legale pentru imbunatatirea protectiei sociale a cadrelor militare de toate categoriile, pentru respectarea, promovarea si apararea drepturilor si intereselor lor sociale, economice.
c)asigurarea respectarii drepturilor fundamentale ale cadrelor militare disponibilizate, in rezerva sau in retragere: _ dreptul la munca si la veniturile ce li se cuvin pentru munca prestata, conform prevederilor Constitutiei si Codului Muncii, fara nicio ingradire, pana la varsta standard prevazuta de Legea19/2000; _ dreptul la pensie militara decenta, in raport cu munca depusa, greutatile, privatiunile, riscurile, sacrificiile personale si familiale suportate in cariera militara.
d) sustinerea de negocieri cu reprezentantii Guvernului, Presedintiei, Parlamentului Romaniei, ai sindicatelor de resort si comisiilor parlamentare de specialitate, pentru respectarea drepturilor legale cuvenite si pentru solutionarea oricaror
revendicari si probleme care intra in competenta acestora;
e) participarea la realizarea dialogului social cu Guvernul Romaniei, pentru asigurarea climatului de pace;
f) pastrarea si promovarea glorioaselor traditii ale Armatei Romane;
g) restabilirea drepturilor legale ale membrilor in toate cazurile in care se constata ca acestea au fost incalcate prin abuzuri, acte ilegale, imorale si netemeinice;
h) acordarea de asistenta juridica membrilor de sindicat in cauze care-i vizeaza;
i) conlucrarea cu toate organizatiile si organismele interne si internationale, care lupta in spiritul democratiei pentru indeplinirea aspiratiilor de libertate si dreptate sociala ale tuturor categoriilor sociale;
Acestea sunt doar cateva dintre obiective.
- In ce masura credeti ca vor fi realizate aceste obiective?
- Desi au trecut 20 de ani de la rasturnarea vechiului regim, democratia noastra este inca tanara. De la Cuza incoace, militarul a avut un statut deosebit fata de cetateanul obisnuit, prin rolul si locul sau in societate, prin renuntari si sacrificii, dar si prin respectul nu doar declarativ de care se bucura in fata poporului si a autoritatilor. Nu cred ca este normal ca unei categorii de oameni care executa neconditionat misiunile in interesul tarii si a cetatenilor ei, care au jurat credinta chiar cu pretul suprem, sa se atenteze la onoarea, demnitatea persoanei si a familiei. Traim vremuri grele, dar sunt convins ca pana la urma totul va intra in normalitate.
- Se apropie 25 Octombrie, o zi cu semnificatii deosebite pentru armata romana. Cum sarbatoresc cadrele militare aceasta zi? - Moment simbolic in istoria poporului roman, inscris in calendarul sarbatorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Romane, o zi de glorie si de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, ostirea noastra si-a ingemanat faptele de arme cu soarta neamului romanesc, indeplinindu-si misiunea nobila de a apara unitatea nationala si integritatea teritoriala a statului roman, dar si in teatrele de operatii alaturi de aliatii nostrii, conform angajamentelor Romaniei. Membrii Filialei 1 Targu- Mures a S.C.M.D.R.R. vor participa alaturi de militarii activi, alaturi de Filiala A.N.C.M.R.R. si alaturi de A.N.V.R. la activitatile organizate de Garnizoana, in cinstea Zilei Armatei, poate si la o fasole la cazan. In afara acestui cadru, delegatia noastra va solicita o intrevedere cu domnul Marius Pascan, prefectul judetului Mures. Cu ocazia acestei sfinte zile, doresc un sincer ,,La multi ani" tuturor militarilor activi, in rezerva si in retragere, veteranilor de razboi, vaduvelor veteranilor de razboi si urmasilor acestora. Cinstire eroilor neamului!
- Sa revenim la viata civila. Cu ce se mai poate ocupa un ofiter in rezerva?
- Din 2006, detin functia de director la Serviciul de Paza al Consiliului Judetean Mures. In viata privata, sunt un om obisnuit, imi place sa fiu cat se poate de mult cu familia, cu prietenii. Mai mergem la pescuit, ascultam muzica noastra, mai gatim cate o mancare buna la ceaun si multe altele. Imi place sa fiu la curent cu tot ceea ce se intampla. Activez putin si in politica si sunt interesat de soarta semenilor mei.
- Domnule colonel, va multumim pentru amabilitate si va dorim multe realizari pe plan militar si in viata civila.
- Multumesc si eu redactiei cotidianului ,,Cuvantul liber", iar cititorilor le doresc toate cele bune!
CONSTANTIN BOGOSEL
nr. 655 / 21 Octombrie, 2010
Domnul locotenent colonel in rezerva Nagy Petroniu este presedintele Filialei 1 Targu-Mures a Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, in Rezerva si in Retragere (S.C.M.D.R.R.).
- Domnule colonel, sa incepem discutia noastra cu intrebarea: ce v-a determinat sa alegeti cariera militara?
- Din partea mamei, provin dintr-o familie care, de-a lungul timpului, a fost mereu implicata in bunul mers al vietii obstii. Avem originile dinainte de secolul al XVI-lea in Marginimea Sibiului, stabiliti apoi la confluenta Tarnavelor cu Muresul, in zona localitatii Mihalt. Pe la 1800, strastrabunicul, Fratila Arsenie, a pus bazele localitatii Tiur, care azi este cartier al Micii Rome. Ni se spune ,,de-a lu' Santu din Tiur" si avem un bun renume. Bunicul a fost invatator si a avut o contributie importanta la educatia fiilor satului, dar si la constructia scolii din localitatea Sarmasel, judetul Mures. O sora de-a mamei a pus bazele Universitatii ,,Tibiscus", din Timisoara. Fiind educat in sensul de a face ceva pentru oameni, cand eram copil, ma gandeam ca as vrea sa ma fac doctor pentru a avea grija de sanatatea semenilor. Apoi, intr-o alta conjunctura, am dat de muzica si ma gandeam sa am grija de sanatatea sufletelor lor, dar, intr-un final, am ales cariera militara, pentru a avea grija de linistea si siguranta celor dragi.
- Cateva date despre dumneavoastra, pentru cititorii nostri.
- Am urmat scoala generala la Blaj, Liceul Militar la Breaza si la Alba Iulia, Scoala Militara de Ofiteri Activi la Sibiu, Academia de Inalte Studii Militare (licentiat in Stiinte Militare _ Managementul organizatiei), Facultatea de Drept la Oradea, Curs Postuniversitar de Management, Marketing si Resurse Umane, in cadrul Politehnicii Timisoara, si
Master in Administratie Publica, la Universitatea Ploiesti.
Am avut o cariera militara frumoasa. Am fost apreciat si am detinut functii intotdeauna mai mari decat gradul pe care il aveam. In anul 2002, datorita restructurarilor armatei, impuse de intrarea Romaniei in NATO, am trecut in rezerva, cu gradul de locotenent colonel. Sunt casatorit si am un baiat de 28 de ani, consilier juridic. - S.C.M.D.R.R. este o institutie mai putin cunoscuta. Va rugam sa ne prezentati, pe scurt, cateva informatii despre filiala pe care o conduceti. Ce obiective si-a propus sindicatul pentru apararea membrilor sai si a militarilor activi, avand in vedere contextul legislativ privind ingradirea unor drepturi ale cadrelor militare?
- S.C.M.D.R.R. este o organizatie sindicala independenta, apolitica, constituita democratic, prin vointa exclusiva a membrilor sai, in stricta conformitate cu prevederile Legii 54/2003. Poate constitui filiale in orice localitate din tara si strainatate, unde locuiesc persoane care indeplinesc conditiile si adera la
obiectivele si statutul sau. Asa s-a constituit Filiala 1 Targu- Mures, la 8 februarie 2010, avand initial 30 de membrii. In prezent, suntem 103. De asemenea, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate se poate afilia la orice federatie si confederatie sindicala din tara si strainatate, in conditiile Legii 54/2003 si ale prevederilor statutului. Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate, conform statutului, are urmatoarele scopuri principale:
a) realizarea unitatii si fortei de actiune ale membrilor sai pentru punerea in valoare si apararea drepturilor, libertatilor, intereselor legale si legitime ale tuturor categoriilor de militari;
b) actionarea prin toate mijloacele legale pentru imbunatatirea protectiei sociale a cadrelor militare de toate categoriile, pentru respectarea, promovarea si apararea drepturilor si intereselor lor sociale, economice.
c)asigurarea respectarii drepturilor fundamentale ale cadrelor militare disponibilizate, in rezerva sau in retragere: _ dreptul la munca si la veniturile ce li se cuvin pentru munca prestata, conform prevederilor Constitutiei si Codului Muncii, fara nicio ingradire, pana la varsta standard prevazuta de Legea19/2000; _ dreptul la pensie militara decenta, in raport cu munca depusa, greutatile, privatiunile, riscurile, sacrificiile personale si familiale suportate in cariera militara.
d) sustinerea de negocieri cu reprezentantii Guvernului, Presedintiei, Parlamentului Romaniei, ai sindicatelor de resort si comisiilor parlamentare de specialitate, pentru respectarea drepturilor legale cuvenite si pentru solutionarea oricaror
revendicari si probleme care intra in competenta acestora;
e) participarea la realizarea dialogului social cu Guvernul Romaniei, pentru asigurarea climatului de pace;
f) pastrarea si promovarea glorioaselor traditii ale Armatei Romane;
g) restabilirea drepturilor legale ale membrilor in toate cazurile in care se constata ca acestea au fost incalcate prin abuzuri, acte ilegale, imorale si netemeinice;
h) acordarea de asistenta juridica membrilor de sindicat in cauze care-i vizeaza;
i) conlucrarea cu toate organizatiile si organismele interne si internationale, care lupta in spiritul democratiei pentru indeplinirea aspiratiilor de libertate si dreptate sociala ale tuturor categoriilor sociale;
Acestea sunt doar cateva dintre obiective.
- In ce masura credeti ca vor fi realizate aceste obiective?
- Desi au trecut 20 de ani de la rasturnarea vechiului regim, democratia noastra este inca tanara. De la Cuza incoace, militarul a avut un statut deosebit fata de cetateanul obisnuit, prin rolul si locul sau in societate, prin renuntari si sacrificii, dar si prin respectul nu doar declarativ de care se bucura in fata poporului si a autoritatilor. Nu cred ca este normal ca unei categorii de oameni care executa neconditionat misiunile in interesul tarii si a cetatenilor ei, care au jurat credinta chiar cu pretul suprem, sa se atenteze la onoarea, demnitatea persoanei si a familiei. Traim vremuri grele, dar sunt convins ca pana la urma totul va intra in normalitate.
- Se apropie 25 Octombrie, o zi cu semnificatii deosebite pentru armata romana. Cum sarbatoresc cadrele militare aceasta zi? - Moment simbolic in istoria poporului roman, inscris in calendarul sarbatorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei Romane, o zi de glorie si de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, ostirea noastra si-a ingemanat faptele de arme cu soarta neamului romanesc, indeplinindu-si misiunea nobila de a apara unitatea nationala si integritatea teritoriala a statului roman, dar si in teatrele de operatii alaturi de aliatii nostrii, conform angajamentelor Romaniei. Membrii Filialei 1 Targu- Mures a S.C.M.D.R.R. vor participa alaturi de militarii activi, alaturi de Filiala A.N.C.M.R.R. si alaturi de A.N.V.R. la activitatile organizate de Garnizoana, in cinstea Zilei Armatei, poate si la o fasole la cazan. In afara acestui cadru, delegatia noastra va solicita o intrevedere cu domnul Marius Pascan, prefectul judetului Mures. Cu ocazia acestei sfinte zile, doresc un sincer ,,La multi ani" tuturor militarilor activi, in rezerva si in retragere, veteranilor de razboi, vaduvelor veteranilor de razboi si urmasilor acestora. Cinstire eroilor neamului!
- Sa revenim la viata civila. Cu ce se mai poate ocupa un ofiter in rezerva?
- Din 2006, detin functia de director la Serviciul de Paza al Consiliului Judetean Mures. In viata privata, sunt un om obisnuit, imi place sa fiu cat se poate de mult cu familia, cu prietenii. Mai mergem la pescuit, ascultam muzica noastra, mai gatim cate o mancare buna la ceaun si multe altele. Imi place sa fiu la curent cu tot ceea ce se intampla. Activez putin si in politica si sunt interesat de soarta semenilor mei.
- Domnule colonel, va multumim pentru amabilitate si va dorim multe realizari pe plan militar si in viata civila.
- Multumesc si eu redactiei cotidianului ,,Cuvantul liber", iar cititorilor le doresc toate cele bune!
CONSTANTIN BOGOSEL
Cum au cinstit memoria eroilor, de Ziua Armatei, Presedintele Romaniei si ministrul Apararii Nationale
Marti, 27 octombrie 2010
După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă.
Astfel, in semn de veşnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.
Alegerea sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut a aparţinut elevului Amilcar C. Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant şi orfan de război) care, în faţa celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat şi a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatăl meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923.
A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânza tricoloră, a fost purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", şi depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinaţia Bucureşti, unde a ajuns în aceeaşi zi, la orele după-amiezii. În Gara de Nord era aşteptat de oficiali ai statului şi personalităţi politice şi militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul şi însemnele României, iar după oficierea serviciului religios şi onorurile militare, a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureştean să poată veni în pelerinaj.
În ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919".
Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.
În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia dupa 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.
Prin cele prezentate anterior, am vrut sa readucem in memoria colectiva parcursul tragic al Mormantului Ostasului Necunoscut, incercand sa subliniem trairea de suflet si importanta acestuia pentru poporul roman.
In semn de vesnica recunostinta si pios omagiu adus eroilor neamului ce si-au jertfit viata pentru ROMANIA, reprezentantii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate au depus, pe data de 25.10.2010, o coroana de flori la Mormantul Ostasului Necunoscut.
Cu aceasta ocazie am asistat si participat la desfasurarea impecabila a ceremonialului religios si militar organizat de catre Garnizoana Bucuresti.
Am constatat faptul ca, la ceremonialul sus-mentionat, au lipsit dl. Traian BASESCU, Presedintele Romaniei, dl. Emil BOC, Primul Ministru si dl. Gabriel OPREA, ministrul Apararii Nationale.
Ulterior, am aflat cu stupoare si indreptatita nemultumire ca dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au participat la dezvelirea monumentului EROILOR MILITARI ROMANI CAZUTI LA DATORIE situat in Parcul Copilului din sectorul 4 al Capitalei – o imensitate, din fier si marmura, de proasta calitate, care prin conceptie si amplasament jigneste profund si intineaza memoria celor cazuti pe campurile de bataie.
Prin acest comportament aberant, dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au demonstrat o lipsa totala de bun simt, au jignit iremediabil memoria militarilor romani cazuti la datorie, raniti, disparuti pe front sau care au murit in lagarele de prizonieri, precum si a veteranilor de razboi si ai urmasilor acestora.
Las la aprecierea Dumneavoastra sa analizati si sa comentati comportamentul sus-numitilor si “sa admirati” monumentul inaugurat de cei doi.
Col.(r)ing. Adrian DAESCU
După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franţei, a decis să înalţe un monument dedicat memoriei celor care s-au jertfit pe câmpul de luptă.
Astfel, in semn de veşnică cinstire, în anul 1923, conducerea statului român a decis ca simbolul sacrificiului celor mulţi, căzuţi pentru reîntregirea patriei, să fie evocat de osemintele unuia dintre ostaşii anonimi de la Mărăşeşti, Mărăşti, Oituz, Tg.-Ocna, Jiu, Prahova, Bucureşti, Dobrogea, Ardeal şi Basarabia. Deshumarea şi ridicarea acestor rămăşiţe pământeşti a fost urmată de aşezarea lor în zece sicrie de stejar, căptuşite cu tablă de zinc şi depuse în Biserica "Adormirea Maicii Domnului" de la Mărăşeşti, în ziua de 13 mai 1923.
Alegerea sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut a aparţinut elevului Amilcar C. Săndulescu (de la Liceul Militar "Dimitrie A. Sturdza", premiant şi orfan de război) care, în faţa celui de-al patrulea sicriu, a îngenuncheat şi a rostit cuvintele legendare: "Acesta este tatăl meu". Dupa desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost duse, la loc de aleasă cinstire, în Cimitirul Eroilor din Mărăşeşti şi îngropate cu onoruri militare în ziua de 14 mai 1923.
A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut, împodobit cu pânza tricoloră, a fost purtat pe braţe de către o gardă de ofiţeri, cavaleri ai ordinului militar "Mihai Viteazul", şi depus pe vagonul-platformă al unui tren special, cu destinaţia Bucureşti, unde a ajuns în aceeaşi zi, la orele după-amiezii. În Gara de Nord era aşteptat de oficiali ai statului şi personalităţi politice şi militare, iar Regele Ferdinand, îmbrăcat în uniforma de general a Regimentului de Escortă Regală, a trecut în revistă compania de onoare. Apoi sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul şi însemnele României, iar după oficierea serviciului religios şi onorurile militare, a fost aşezat pe un afet de tun, tras de opt cai şi transportat astfel în cadrul unui lung cortegiu până la Biserica "Mihai Vodă". Aici, sicriul a rămas pe toată durata zilei de 16 mai, pentru ca publicul bucureştean să poată veni în pelerinaj.
În ziua de 17 mai 1923, în prezenţa familiei regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare şi a unui numeros public, în Parcul Carol a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut. S-a oficiat serviciul divin, iar la miezul zilei sirena Arsenalului Armatei şi clopotele bisericilor vesteau coborârea în lăcaşul de veci a Ostaşului Necunoscut. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă. Mormântul Eroului Necunoscut era în fapt o simplă criptă, acoperită cu o lespede de piatră decorată cu sculpturi florale. Pe lespede s-a încrustat următorul epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostaşul Necunoscut, săvârşit din viaţă în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihneşte pământul României întregite. 1916-1919".
Ansamblul funerar a fost executat în 1927 după planurile sculptorului Emil Willy Becker. Tot atunci, prin grija Asociaţiei Cultul Patriei, s-a aprins o candelă, a cărei flacără ardea zi şi noapte. Ulterior, la 28 octombrie 1934, lângă mormânt a fost ridicată şi sfinţită o cruce.
În timpul regimului comunist, în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1958, monumentul funerar al Eroului Necunoscut a fost demontat şi strămutat, în mare taină, la Mausoleul din Mărăşeşti. Abia dupa 1989, la insistenţele Ministerului Apărării Naţionale, ale Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi ale unor partide politice, guvernul român a aprobat readucerea în Capitală a sicriului cu osemintele Ostaşului Necunoscut. La data de 26 octombrie 1991, Eroul Necunoscut a revenit acolo unde îi era locul de veci, în Parcul Carol I, iar la 25 noiembrie 2006 a avut loc ceremonia strămutării Mormântului Ostaşului Necunoscut la locul originar, din 1923, pe explanada din faţa actualului Memorial al Eroilor Neamului.
Prin cele prezentate anterior, am vrut sa readucem in memoria colectiva parcursul tragic al Mormantului Ostasului Necunoscut, incercand sa subliniem trairea de suflet si importanta acestuia pentru poporul roman.
In semn de vesnica recunostinta si pios omagiu adus eroilor neamului ce si-au jertfit viata pentru ROMANIA, reprezentantii Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate au depus, pe data de 25.10.2010, o coroana de flori la Mormantul Ostasului Necunoscut.
Cu aceasta ocazie am asistat si participat la desfasurarea impecabila a ceremonialului religios si militar organizat de catre Garnizoana Bucuresti.
Am constatat faptul ca, la ceremonialul sus-mentionat, au lipsit dl. Traian BASESCU, Presedintele Romaniei, dl. Emil BOC, Primul Ministru si dl. Gabriel OPREA, ministrul Apararii Nationale.
Ulterior, am aflat cu stupoare si indreptatita nemultumire ca dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au participat la dezvelirea monumentului EROILOR MILITARI ROMANI CAZUTI LA DATORIE situat in Parcul Copilului din sectorul 4 al Capitalei – o imensitate, din fier si marmura, de proasta calitate, care prin conceptie si amplasament jigneste profund si intineaza memoria celor cazuti pe campurile de bataie.
Prin acest comportament aberant, dl. Traian BASESCU si dl. Gabriel OPREA au demonstrat o lipsa totala de bun simt, au jignit iremediabil memoria militarilor romani cazuti la datorie, raniti, disparuti pe front sau care au murit in lagarele de prizonieri, precum si a veteranilor de razboi si ai urmasilor acestora.
Las la aprecierea Dumneavoastra sa analizati si sa comentati comportamentul sus-numitilor si “sa admirati” monumentul inaugurat de cei doi.
Col.(r)ing. Adrian DAESCU
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
